Rezervaţia Naturală Râpa Roşie - aspecte geologice, pedologice şi hidrologice

Depozitele detritice de la Râpa Roşie sunt constituite dintr-o alternanţă de argile roşii, gresii cenuşii şi roşii, gresii albe friabile, marne roşii – cărămizii, marne calcaroase albe. Acestea sunt formaţiuni uşor friabile în care şiroirea însoţită de procesele de sufoziune, tasare şi prăbuşiri au sculptat bogăţia de forme care fac din Râpa Roşie un monument de o rară frumuseţe peisagistică. Pe abruptul Râpei Roşii solul este spălat, apar la zi argile, gresii, conglomerate. Deasupra acestuia predomină cernoziomul levigat, puţin roşcat. De o parte şi de alta a Râpei Roşii se întâlnesc solurile brune de pădure şi regosolurile. Pseudorendzinele sunt adeseori asociate cu regosoluri formate pe roci carbonatice moi (marne, marne argiloase, argile marnoase). În lunca Secaşului Mare s-au format soluri aluviale cu umezire freatică permanentă.

Hidrografia este reprezentată de râul Secaşul Mare cu o lungime de 42 km şi o suprafaţă a bazinului de 581 km2, dar care are un debit redus din cauza cantităţii de precipitaţii foarte reduse, ce cade în Podişul Secaşelor. Existenţa Râpei Roşii este legată de eroziunea regresivă a unui torent, afluent dreapta al Secaşului Mare.